Al doilea fluviu al Europei dupã Volga
şi al 26 -lea din lume cu aprox 2.900 km lungime şi peste 800.000 km2, dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 ţãri - aceasta ar fi cartea de vizitã a generosului fluviu care îşi îndeplineşte statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat şi bãtut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre.

Denumitã Istros de argonau
ţi sau Danubius de romani sau "rege între fluvii" de cãtre Napoleon Bonaparte, Dunãrea strãbate pe teritoriul României ultimii 1075 km încheindu-şi calea prin delta cea mai reprezentativã de pe bãtrânul continent şi una dintre cele mai complexe din lume.

"Intratã pe pãmânturile ţãrii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin defileul Cazanelor, Dunãrea o pãrãseşte prin uriaşul, somptuosul, mirific evantai al deltei" (Geo Bogza).

Este un cap
ãt de lume original, unic în felul sãu: cel mai tânãr pãmânt al Europei, vecinul unora dintre cei mai bãtrâni munţi ai planetei (Mãcin, masiv hercinic, cca 400 mil. ani), petec de pãmânt şi ape veşnic în luptã, mereu altfel, pãienjeniş de canale, grinduri, gârle, pãduri cu aspect tropical, dune fluvio - marine într-o amplã, permanentã metamorfozã.

La început a fost un golf la Marea Neagrã,  unde acum 13.000 ani un cordon litoral de aluviuni a început sã se formeze pe locul ocupat în zilele noastre de la nord la sud de grindurile: Jibrieni, Letea, Caraorman şi Craşnicol.
Golful s-a
închis puţin câte puţin şi s-a transformat într-un liman unde aluviunile aduse de fluviu au constituit delta.

Prin diversitatea sa biologic
ã - însumând nu mai puţin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante (de la pãduri de stejari la nuferi), 3864 specii de faunã sãlbaticã din care 160 peşti (dintre care cei mai faimoşi sunt sturionii, chefalii şi scrumbiile) şi 325 pãsãri (printre cele mai cunoscute fiind vulturul pleşuv, pelicanul, lebãda cântãtoare, cocorul, cormoranul, egreta), delta a fost pe drept cuvânt denumitã de UNESCO "rezervaţia biosferei".

Ast
ãzi delta se întinde între 3 braţe de la nord la sud: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe.
Braţul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km
în amonte de Tulcea. Este cel mai tânãr, cel mai lung braţ (120 km) şi cel mai adânc cu debitul cel mai mare.
La 17 km
în aval de Tulcea în locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separã celelalte 2 braţe - Sulina spre est şi Sf. Gheorghe spre sud-est. Braţul Sf. Gheorghe care marcheazã frontiera meridionalã a deltei este cel mai sinuos şi cel mai vechi dintre braţe.

Printre localit
ãţile aflate pe acest braţ putem aminti :
 -
Nufãrul la 13 km de Tulcea - ad
ãposteşte vestigiile unor cetãţi antice.
 - Mahmudia la 28 km de Tulcea - g
ãsim aici vestigiile unei citadele bizantine şi romane.
 - Sf. Gheorghe , ultimul port pe braţul cu acelaşi nume, la v
ãrsarea în mare. Aici se gãseşte cea mai mare şi mai sãlbaticã plajã.

Tot pe acest braţ
în satul Uzlina se gãseşte Complexul Cormoran, gazda dvs. idealã în Delta Dunãrii.
















© 2003 CORMORAN All Rights Reserved.